Cetatea Carsium, vedere dinspre Dunare; ea ocupă tot vârful colinei, în centru gasindu-se zidul ansamblului portuar medieval.
Istoria sa este strâns legată de istoria romană a Dunării de Jos, dar a început fără îndoială mai devreme, din epoca getică.
Numele de Carsium este un toponim de origine tracă care apare în sursele documentare romane (Ptolemeu, Tabula Peutingeriana, Itinerarul Antonin, Notiţia Dignitatum,...). Carsium aparţine ansamblului de fortificaţii construite de-a lungul Limes-ului dunărean.
Trebuie distinse aici două elemente : fortăreaţa şi aşezarea fortificată. În cazul fortăreţei putem îmcă distinge vestigiile a trei incinte concentrice. La început, cercetările nu au permis stabilirea cronologiei fortificaţiilor, dar au evidenţiat resturi de construcţii de piatră legate cu mortar sau pământ ca şi mari cantităţi de vase ceramice sau de sticlă, cărămizi
ştampilate sau obiecte de podoabă.
Spre Dunăre, există resturile unui zid medieval ce apartinea unui ansamblu portuar. In spatele lui se găseau fără îndoială depozitele şi birourile vămii, iar in faţă, în partea inferioară, cheiul unde acostau vapoarele.
Oraşul fortificat Carsium, a jucat un rol important in istoria romana din aceasta zona. El era constituit din clădiri ale căror diverse elemente de arhitectură încă se regăsesc.
Descoperirea unui fragment ceramic ce are inscriptionata monograma lui Cristos demonstreaza creştinarea locuitorilor cetăţii ce în secolele V si VI este menţionată în
Notiţia Episcopatum printre centrele episcopale.
De asemenea, s-a găsit în cetate un relief mithriac purtând o inscripţie dedicată lui Dumnezeu, evidenţiind astfel practicarea acestui cult.
Oraşul antic era protejat printr- un mare zid de incintă la exteriorul căruia s-a construit locuinte, probabil cele ale familiilor de militari. O mare cantitate de ceramică, cum ar fi vase şi lămpi ştampilate prezentând decoruri animale sau vegetale s-a descoperit accidental sau în timpul săpăturilor de salvare.
Dominaţia otomană şi-a pus amprenta asupra vieţii economice a oraşului dirijată spre lumea orientală. Printre descoperirile caracteristice acestei epoci pot fi citate vasele de ceramică sau de metal suflate cu argint, precum şi pipele.
Fragment dintr-un relief de marmură reprezentând o scena mithriacă, fără îndoială sacrificiul ritual al unui bou.
Fragment din gâtul unei amfore cu monograma lui Cristos pictată, demonstrând creştinarea populaţiei oraşului.
Ulcioare şi amforă din epoca romană descoperite în diferite puncte ale oraşului roman fortificat.