În scopul reconstituirii peisajului vegetal din împrejurimile tell-ului (natura şi importanţa pădurii, prezenţa zonelor stepice), a tipului de paleoclimat (cald/rece, uscat/umed...) precum şi a modului exploatării resurselor vegetale de către om (plante cultivate sau fructe culese, furaje, lemnul utilizat în construcţii...), informaţiile oferite de către palinologie, antracologie şi carpologie sunt aici primordiale.
Antracologie : fotografie realizată la microscopul electronic cu baleiaj (G. 100x) reprezentând un fragment de cărbune de lemn de plop (Populus) provenind de pe tell-ul de la Hîrşova.
Polen de Oenothera (plantă ruderală ; dim. aprox. 130 m). Polen actual din colecţia de referinţă în curs de constituire.
Trierea cu ajutorul unei lupe binoculare a resturilor carpologice rezultate în urma sitării.
Osteologia vertebratelor superioare (amfibieni, reptile, păsări, mamifere), ca şi ihtiologia sau malacologia aduc o serie de informaţii fundamentale pentru reconstituirea economiei de subzistenţă a populaţiei tell-ului de la Hîrşova în ceea ce priveşte carnea, rezultat al creşterii animalelor domestice sau obţinută prin alte metode (vânătoare, pescuit, cules). Aceste discipline pot, de asemenea, furniza date complementare asupra mediului înconjurător, prin cunoaşterea nişelor ecologice ale diverselor animale identificate în aşezare.
Studiul resturilor osteologice ale mamiferelor fie ele domestice, fie sălbatice, surprinse într-un strat cu resturi menajere demonstrează activitatea de descărnare a acestor animale.
Schelet de peşte (fam. Cyprinidae, plătică ?) descoperit în conexiune anatomică într-un nivel gumelniţean de locuire pe tell-ul de la Hîrşova.
Datorită malacologiei, identificarea micilor scoici care trăiesc fixate pe alge şi care au fost descoperite pe şantier alături de valvele scoicilor de râu, ceea ce permite avansarea ipotezei conform căreia scoicile culese de-a lungul plajelor erau aduse pe tell împreună cu algele în acelaşi mod în care se procedează şi astăzi de cei ce culeg scoici.