Schimburile la scurtă distanţă.
Stabilindu-se pe malul Dunării, comunitatea gumelniţeană de la Hârşova a fost în mod evident atrasă de posibilităţile extrem de atrăgătoare pentru traiul de zi cu zi. Cu toate acestea, desigur, a fost obligată să-şi caute în zone mai mult sau mai puţin îndepărtate unele materii prime necesare.
Dacă lutul, lemnul, osul, cornul, hrana în general, nu reprezentau o problemă, alte materiale trebuiau căutate.
Anumite tipuri de unelte de piatră descoperite pe tell ne permit să descifrăm unele din drumurile, contactele, pe care le-au avut cu alte comunităţi, sursele aflându-se la distanţe ce variază între 20 şi 80 km spre centrul şi nordul Dobrogei. Pentru realizarea podoabelor se utilizau uneori scoici
Cardium care nu puteau fi aduse decât de la Marea Neagră, prin schimb intermediar sau prin contacte directe cu unele din comunităţile gumelniţene ce trăiau pe malul mării.
Topor-ciocan, neterminat, de granit şi topor de mici dimensiuni, de bazalt. Aceste roci, inexistente în împrejurimile tell-ului, provin din nordul Dobrogei.