Machetă de sanctuar( ?), de lut ars, (Căscioarele, jud. Călăraşi).
Situl eponim : Este tell-ul de la Gumelniţa (România), situat în Muntenia în apropierea malului stâng al Dunării.
Datare : Reprezintă începutul chalcoliticului în România (de asemenea, denumit eneolitic), luând naştere la începutul mileniului V î.H. Este împărţită în două faze (A şi B), având o durată estimată la aproape un mileniu.
Situare geografică : Are o arie de răspândire vastă, de la litoralul Mării Negre în est, până în centrul Bulgariei în vest, din Delta Dunării în nord, până în Tracia grecească în sud.
Locuirea : Cel mai adesea, aşezările sunt de tip "tell", uneori înconjurate de şanţuri de apărare.
Producţia materială caracteristică : Ceramica are forme foarte variate şi este decorată cu incizii, ornamente plastice, barbotinate sau pictate, mai ales cu grafit. Utilajul din os sau corn este abundent. Cuprul, ciocănit sau turnat, este în mod curent utilizat pentru podoabe dar chiar şi pentru unelte mici sau topoare. Apar obiectele realizate din aur. Arta plastică foarte dezvoltată este reprezentată de numeroase figurine de animale şi mai ales de o abundentă producţie de statuete antropomorfe, majoritatea feminine, sau de reprezentările umane având adesea urechile perforate.
Rituri funerare :În principal inhumări individuale - corpurile sunt depuse mai ales chircite pe o parte. Apar exprimate foarte net diferenţierile sociale în necropole, cum este cea foarte bogată de la Varna (Bulgaria).
Modele de ceramică reprezentând locuinţe gumelniţene (jos, Aldeni, sus, Fîntînele).
Idol de aur, cultura Gumelniţa, (Vărăşti).
Situl eponim se găseşte la 5 km de Olteniţa pe o terasă a Dunării. Cultura Gumelniţa aparţine în realitate unui important complex cultural cunoscut sub numele de Gumelniţa-Kodjadermen-Karanovo VI, datat în mileniul V î.H. şi reprezentând prima mare unificare culturală între Balcanii de Sud (Dikili Tash, Sitagroi ...) şi Carpaţi. În interiorul acestui mare complex se manifestă particularităţi locale. Acestea sunt adesea dificil de decelat şi de explicat dar sunt fără îndoială legate de elementele moştenite de la culturile anterioare, necropola de la Varna (Bulgaria) fiind exemplul cel mai elocvent.
Complexul cultural Gumelniţa-Kodjadermen-Karanovo VI s-a născut din evoluţia locală a culturilor Boian, Mariţa şi karanovo V. Acest fenomen s-a petrecut rapid putându-se vorbi de la început de o cultură unică cu aspecte regionale. Uniformizarea culturală va fi chiar mai evidentă în faza A2 a culturii Gumelniţa, în decursul căreia formele ceramice şi plastica vor fi practic identice în întreaga arie de răspândire.
Principalele aşezări sunt tell-urile (Karanovo, Hârşova, Orduşani...) a căror stratigrafie oferă o mare cantitate de informaţii asupra evoluţiei cronologice a acestei culturi şi asupra relaţiilor cu grupurile culturale vecine (Vinča, Cucuteni, Dimini, Sălcuţa). Necropola de la Varna este un sit de o mare importanţă pentru cunoaşterea acestei culturi, impresionanta bogăţie a mormintelor care au fost descoperite permiţând punerea în evidenţă a unei puternice organizări sociale bazate pe o riguroasă ierarhie.
Evoluţia culturii Gumelniţa-Kodjadermen-Karanovo VI se sfârşeşte progresiv odată cu sosirea la Dunăre a triburilor culturii Cernavoda I considerate de către numeroşi cercetători ca primi proto-europeni. Dacă evoluţia culturii Gumelniţa se termină brusc, în această zonă, ea continuă timp de cel puţin un secol în alte regiuni (Muntenia, Tracia, Balcani) cu faza Gumelniţa B.