Istoria magaziei

În cursul săpăturilor minuţioase, loessul care constitue tell-ul de la Hârşova ne relevă, desigur istoria şi evoluţia aşezării, dar în egală măsură ne dezvăluie numeroase " istorii " ce privesc comportamentele sau obiceiurile locuitorilor săi.

Iniţial, pereţii celor două camere ale locuinţei 48 erau, fără îndoială, construiţi din lut şi întăriţi cu ţăruşi de lemn. Fiecare cameră avea podeaua din lut bătătorit iar în interior cîte un cuptor. Ca de altfel toate locuinţele de lut, ea a suferit numeroase reparaţii şi transformări. Spre sfârşitul existenţei sale, era constituită dintr-o singură cameră, cealaltă, mai mică, situată în partea de vest, servind doar de magazie şi intrare, cuptorul fiind fără îndoială dezafectat iar pereţii de lut înlocuiţi de simple împletituri de nuiele.

Intrând, partea din stânga era utilizată drept magazie unde erau depuse unelte uzate, probabil cu scopul de a fi eventual reutilizate cândva. Printre vase de lut, sparte, s-au găsit două coşuri de nuiele, dintre care unul în stare bună, fundul unui hârdău de lemn, realizat din patru bucăţi îmbinate şi partea inferioară a unui vas în care fuseseră depuse diverse obiecte. Acesta din urmă conduce spre impresia că aparţinuse unui meşter ce-şi păstrase cu grijă tot ceea ce eventual i-ar mai fi putut folosi : fragmente de unelte de silex, pietre plate ce puteau fi utilizate la ascuţirea altor unelte, bucăţi de ocru galben sau roşu şi metapodii de oaie din care se puteau face mânere pentru împungătoarele de cupru.

Dar, niciodată, nu vom mai putea afla de ce un astfel de tezaur nu a fost recuperat atunci când locuinţa a fost abandonată şi cum a putut fi acoperit de resturile lentei distrugeri a locuinţei.