Dobrogea actuală

Parte integrantă a României, Dobrogea este situată între cursul inferior al Dunării şi litoralul Mării Negre şi formează un promontoriu natural bine individualizat. Este un mare platou acoperit de un relief jos cu aspect deluros, care culmină la nord cu muntele Măcin (467 m) şi coboară uşor spre sud.

La nord, se găsesc resturi ale munţilor hercinici şi caledonieni aplatizaţi prin eroziune. Dobrogea este situată în partea cea mai aridă a României. Ea primeşte în medie mai puţin de 400 mm de precipitaţi pe an şi cunoaşte temperaturi estivale de peste 400C şi temperaturi hibernale inferioare de - 300C. Râurile scurte şi rapide, sunt secate în cea mai mare parte a anului.

Dobrogea prezintă o serie de particularităţi floristice şi faunistice. Dealurile din nord sunt acoperite de stejari, carpeni şi tei; în Delta Dunării creşte salcia şi plopul; în centru şi la sud, predomină o vegetaţie de stepă cu iarbă scurtă şi arbuşti. În afară de Delta Dunării, Dobrogea mai prezintă numeroase rezervaţii botanice, zoologice, peisagistice, speologice şi fosilifere.