Next slide
Previous slide

Gravure de 1826 représentant la ville d’Hârsova vue de l’autre rive du Danube, à droite, à côté de l’imposante cité fortifiée, l’artiste a représenté une colline qui correspond sans doute au tell chalcolithique. (Dessin : Ermigny, in Adolphe Kunike, Wien, 1826, Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de Stampe A.G. III 146/5577).

L’importance et la complexité du site ont été mises en évidence par Mme Doïna Galbenu qui a publié cette première coupe stratigraphique du tell. (Doïna GALBENU 1962, Asezarea neolitica de la Hîrsova, Studii si Cercetari de Istorie Veche, anul XIII, 2 1962 : p. 285-306).

Tell-ul de la Hârşova a fost descoperit în 1960 ca urmare a cercetărilor de teren efectuate de-a lungul Dunării. Primele cercetări arheologice au fost efectuate de către Doina Galbenu (în perioada1961-1963, 1971 şi 1975), sub forma unei secţiuni- sondaj (zona A) ce s-a adîncit în trepte, obţinând un profil stratigrafic în zona centrală a tell-ului permiţând astfel evidenţierea complexităţii şi bogăţiei depozitului arheologic cu o grosime de 12,5 m.

După o perioadă de întrerupere, cercetările pe acest sit major al României au fost reluate în 1985, fiind realizate de un colectiv de specialişti de la Muzeul Naţional de Istoria a României şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa.

Două zone de săpături având împreună o suprafaţă de cca. 700 m2 au fost deschise (Zona B şi Zona C). Zona C, situată în marginea tell-ului a fost săpată până la solul natural pentru a putea examina nivelurile cele mai vechi. Zona B (care a înglobat sondajul Doinei Galbenu) este situat la partea superioară a tell-ului săpându-se aici până la o adâncime de peste 4 m. Din 1993, pe această zonă B s-a început aplicarea programului de cooperare româno-francez.

Pe lângă un schimb permanent de puncte de vedere între cercetătorii români şi francezi asupra problemelor metodologice ce trebuiau utilizate pentru optimizarea achiziţiei datelor stratigrafice şi etnografice, acest şantier care a fost considerat drept un şantier pilot pentru România este un loc privilegiat de formare profesională pentru studenţii români care doresc să deprindă această profesie.