Gravură, datând din 1826, reprezentând oraşul Hârşova văzut de pe malul opus al Dunării. La dreapta, alături de impozanta fortificaţie, artistul a reprezentat o colină care corespunde fără îndoială tell-ul neo-eneolitic. (Desen Ermigny, în Adolphe Kunike, Wien, 1826, Biblioteca Academiei Române, Cabinetul de Stampe, A.G. III 146/5577).
Importanţa şi complexitatea sit-ului au fost evidenţiate de către dna Doina Galbenu care a publicat acest prim profil stratigrafic al tell-ului. (Doina Galbenu, 1962, Aşezarea neolitică de la Hârşova, în Studii şi Cercetări de Istorie Veche,XIII, 2, 1962, p.285-306).
Tell-ul de la Hârşova a fost descoperit în 1960 ca urmare a cercetărilor de teren efectuate de-a lungul Dunării. Primele cercetări arheologice au fost efectuate de către Doina Galbenu (în perioada1961-1963, 1971 şi 1975), sub forma unei secţiuni- sondaj (zona A) ce s-a adîncit în trepte, obţinând un profil stratigrafic în zona centrală a tell-ului permiţând astfel evidenţierea complexităţii şi bogăţiei depozitului arheologic cu o grosime de 12,5 m.
După o perioadă de întrerupere, cercetările pe acest sit major al României au fost reluate în 1985, fiind realizate de un colectiv de specialişti de la Muzeul Naţional de Istoria a României şi Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa.
Două zone de săpături având împreună o suprafaţă de cca. 700 m2 au fost deschise (Zona B şi Zona C). Zona C, situată în marginea tell-ului a fost săpată până la solul natural pentru a putea examina nivelurile cele mai vechi. Zona B (care a înglobat sondajul Doinei Galbenu) este situat la partea superioară a tell-ului săpându-se aici până la o adâncime de peste 4 m. Din 1993, pe această zonă B s-a început aplicarea programului de cooperare româno-francez.
Pe lângă un schimb permanent de puncte de vedere între cercetătorii români şi francezi asupra problemelor metodologice ce trebuiau utilizate pentru optimizarea achiziţiei datelor stratigrafice şi etnografice, acest şantier care a fost considerat drept un şantier pilot pentru România este un loc privilegiat de formare profesională pentru studenţii români care doresc să deprindă această profesie.