Vas din pastă neagră, lustruit, cu décor geometric excizat, încrustat cu pastă albă.
Capac cu décor geometric încrustat, cu resturi ale încrustaţiei cu pastă albă (Tangâru).
Situl eponim : Aşezare situată pe o insulă a lacului Boian în sudul provinciei româneşti Muntenia, la nordul Dunării.
Datare : Cultură a neoliticului mijlociu şi recent în parte contemporană cu cultura Hamangia şi împărţită în patru etape; ultima, numită Spanţov, datează din prima jumătate a mileniului V î.H.
Situare geografică : Acoperă o zonă geografică destul de restrânsă în timpul etapei timpurii (Muntenia), apoi teritoriul se extinde mai ales în direcţia Mării Negre, până la a suprapune aria culturii Hamangia în Dobrogea. Cultura este cunoscută în Bulgaria sub numele de Mariţa.
Locuirea : La început, aşezările sunt destul de modeste, situate pe terase şi în văi. În etapele dezvoltate, locuirea succesivă pe acelaşi loc şi în aşezări mai bine organizate, uneori fortificate, a dat naştere tell-urilor care au fost foarte frecvent reocupate în timpul culturii Gumelniţa.
Producţia materială caracteristică : Ceramica este decorată cu motive geometrice realizate excizie şi încrustaţie cu pastă albă; au fost descoperite şi câteva obiecte din aramă, produse în fazele târzii.
Rituri funerare : Inhumaţia în poziţie chircită este modul privilegiat de înmormântare.
Cupă cu picior cu un bogat decor excizat şi incrustat cu pastă albă, caracteristică culturii Boian (prov. Vidra, jud. Giurgiu, România).
Figurină de lut ars, aparţinând culturii Boian (Radovanu).
Cultura Boian este cunoscută pe teritoriul României în Muntenia până la valea Jiului în vest, în Dobrogea, în sud-vestul Moldovei şi sud-estul Transilvaniei. De-a lungul evoluţiei sale, care a cunoscut patru faze, cultura se va extinde spre sud până la Marea Egee. În Bulgaria ea este cunoscută sub numele de Mariţa.
Aşezările sunt ridicate pe terase înalte sau pe promontorii având uneori elemente de fortificare (şanţuri de apărare). Locuinţele sunt îngropate în sol, în primele două faze, apoi, de formă rectangulară, construite la suprafaţa solului, cu o armătură de lemn acoperită cu chirpic.
Economia se caracterizează prin practicarea agriculturii, creşterii animalelor, a vânătorii, pescuitului şi culesului. Utilajul litic se distinge prin prezenţa microlitelor, la începutul evoluţiei culturii, apoi, alături de acestea, apărând diferite tipuri de unelte de piatră sau silex, tăiate sau şlefuite. Ceramica, mai ales cea de bună calitate, este de culoare neagră sau gri-neagră, lustruită şi incizată, excizată sau canelată cu incrustaţii de pastă albă. Decorurile sunt mai cu seamă geometrice. Spre sfârşitul evoluţiei sale, această cultură pare să cunoască metalurgia cuprului.
Triburile culturii Boian practicau inhumaţia, riturile şi ritualurile funerare variînd însă în timp. În funcţie de caracteristicile sale, cultura Boian a fost atribuită neoliticului recent sau ea aparţine complexului cultural Boian-Gumelniţa.