Tête de harpon en bois de cerf et restitution de son emmanchement sur une hampe ; instrument sans doute utilisé pour la pêche des gros poissons ilures, esturgeons).

Fără îndoială resursele alimentare oferite de marele fluviu au constituit subiectul unei exploatări importante : pescuitul şi culesul scoicilor care, practicate în principal în anumite perioade ale anului, marcau astfel viaţa oamenilor pe tell-ul de la Hârşova.

Uneltele pescarilor (cele care s-au conservat), harpoanele din corn de cerb, " ancorele " bărcilor, uneltele de os destinate probabil şi curăţirii peştelui de solzi, ca şi cantitatea şi numărul extraordinar de oase şi solzi de peşte, sugerează un pescuit intens : într-adevăr, găsim în proporţii variabile, resturi de crap, plătică, babuşcă, văduviţă, roşioară, şalău, ştiucă, şalău, biban, somn şi sturioni.

Totuşi, această primă impresie trebuie nuanţată : care putea fi într-adevăr importanţa economică a pescuitului, dacă comparăm greutatea utilă, deci de hrană potenţială, reprezentată de un porc de 100 kg şi un somn de 15 kg sau un oblete de 100 g ?

Ciseau en os : d’après les traces d’usure et l’expérimentation il est vraisemblable qu’il ait servi à l’écaillage du poisson.

Squelette de poisson (cyprinidé, brème ?) en connexion anatomique sur un niveau d’habitat Gumelnita du tell.

Putem totuşi să evocăm modalităţile de pescuit : diversitatea speciilor atestate, variabilitatea nişelor ecologice ale acestora, dimensiunile sau regimul lor alimentar, sugerează existenţa unor tehnici variate de pescuit. Dar, în afara harpoanelor care s-au păstrat,ce alte unelte erau utilizate? Chiar în zilele noastre încă, cele mai multe dintre acestea, folosite de către pescarii de pe malurile Dunării (plase..), sunt lucrate din materiale perisabile, ceea ce reduce foarte mult posibilitatea de a fi conservate astfel încât să fie descoperite de către arheologi...

Cochiliile de moluşte de apă dulce, în principal scoicile de râu, sunt prezente cu miile în nivelurile aparţinând locuirilor gumelniţene de aici. Studiul dimensiunilor valvelor acestora demonstrează o selecţie intenţionată a unor exemplare cu o anumită talie, convenabilă consumului. Aceasta presupune, culegerea lor cu mâna de-a lungul fluviului în anumite perioade ale anului. In sfârşit, prezenţa fragmentelor de carapace de broacă ţestoasă de apă, cu urme de ardere intenţionată sau tăieturi, sugerează că ele erau mâncate din când în când. La fel, descoperirea gastrolitelor racilor demonstrează consumarea acestora, subliniind faptul că, practic, nici una din resursele fluviului nu era lăsată deoparte.

Next slide
Previous slide

Les embarcations des pêcheurs de la culture de Gumelnita sont attestées indirectement par la découverte, sur le tell, de poids d'ancrage en calcaire. Cependant on ne sait rien des types de bâteaux utilisés : simples pirogues monoxyles ou barques plus élaborées ?

Poids en calcaire, sans doute utilisés par les pêcheurs pour ancrer leurs embarcations.