Oase de peşti rezultate în urma sitării unui eşantion de sediment dintr-o zonă de deşeuri menajere, studiate de către ihtiolog.

Resturile, în curs de uscare, provenind dintr-o zonă de deşeuri menajere, sitate, înaintea studierii lor de către diverşi specialişti.

Sturion din Dunăre, ale cărui plăci dermice osoase vor servi la constituirea colecţiei de referinţă cu ajutorul căreia pot fi studiate resturile acestor peşti descoperite în cursul săpăturilor.

Intrând în detalii, putem cita, de exemplu, contribuţia ihtiologiei la cunoaşterea paleoeconomiei. Studiul oaselor de peşte conţinute în 130 kg de sediment dintr-o zonă de deşeuri menajere gumelniţene formată ca urmare a aglomerării resturilor menajere provenite de la una sau mai multe locuinţe vecine şi care a funcţionat probabil pe o durată scurtă de timp, a permis aprecierea importanţei, sub aspect cantitativ, a peştelui în alimentaţie :

  • Resturile de crap, plătică, babuşcă, văduviţă şi roşioară descoperite au permis estimarea prezenţei a cel puţin 120 indivizi cu o greutate minimă de circa 20 kg.
  • Dacă somnul poate adesea depăşi lungimea de 2 m şi greutatea de 150 kg, resturile aparţinând acestei specii în zona amintită, indică prezenţa a cel puţin 18 indivizi de talie mică sau mijlocie (cu lungimi între 20 cm şi mai mult de 1 m şi cu o greutate minimă estimată la puţin peste 50 kg).
  • Resturile de ştiucă aparţinând la cel puţin 11 indivizi (cu lungimi cuprinse între 30 şi 80 cm) au fost estimate ca marcând o greutate minimă de 15 kg.
  • 10 exemplare de şalău au fost estimate ca având cel puţin 10 kg.
  • Bibanii au fost găsiţi în număr mic, dar de talie importantă, cu o greutate estimată la mai mult de 3 kg.
  • În ceea ce priveşte sturionii ale căror resturi erau prezente în zona de deşeuri menajere, greutatea lor nu a putut fi estimată.

Volumul de sediment analizat nu reprezintă decât aproximativ 5% din această zonă de deşeuri menajere, ceea ce ar însemna aproximativ două tone de peşti ale căror resturi au fost aruncate aici !